Deprinderile alimentare și grăsimile trans la preadolescenți, adolescenți și părinții

prefabricate, care se vând în magazine și în stradă, așa numitele „fast-food” ce conțin în exces grăsimi trans/artificiale. În Republica Moldova mâncăm de zece ori mai multe grăsimi trans/artificiale decât este norma recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (2,2g la 100g de produs!). Nu ar fi o problemă, dacă acest consum în exces de grăsimi trans nu ar duce la „întinerirea bolilor”. Deja la copii și adolescenți sunt prezente depresia, obezitatea, diabetul zaharat, cancerul. Am discutat cu psihologa Marina Ruseva, din cadrul Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor „Iunosti” m. Ceadîr-Lunga (rețeaua „Youth Klinic Moldova”), despre comportamentul alimentar și consumul în exces de grăsimi trans/artificiale la preadolescenți, adolescenți și părinții lor, cei care sunt cel mai des supuși presiunii culturii alimentare de a mânca pe apucate. www.prosanatate.md: Cum poate fi explicat faptul că potrivit unui studiu al OMS, preadolescenții, adolescenții și părinții acestora mănâncă cele mai multe produse ce conțin grăsimi trans/artificiale, pe care organismul nostru nu poate să le digere? Marina Ruseva:  Foarte simplu: prin cultura alimentară care domină la nivel global. Mesajul pe care îl auzim  este „… mănâncă repede și gustos, nu pierde timpul la bucătărie, poți să faci multe alte lucruri interesante în timpul care se eliberează…”.  Omul este o ființă socială, care depinde în cea mai mare parte de mediul în care trăiește. Deprinderile alimentare și gusturile noastre sunt influențate de mediul în care trăim și de tradițiile pe care le avem în familie. Acolo învățăm ce înseamnă gustos, sănătos, pe săturate, ca la mama acasă, dar și ce este nesănătos sau dăunător pentru noi. În timp, noi preluăm aceste deprinderi, care apoi se transformă în tradiții alimentare și pe care le educăm apoi copiilor noștri. Dacă părinții mănâncă pe apucate la lucru, exact la fel vor face și copiii, care le vor copia comportamentul la școală, unde nu sunt supravegheați. Părinții pot insista ca copilul să mănânce sănătos, el asta nu o va face dacă nu are deprinderea de a alege mâncarea sănătoasă din felurile de mâncare pe care le găsește pe rafturile magazinelor. Noi întotdeauna avem nevoie de exemple vii. Așa că, dacă părinții au obișnuința de a lua mesele în sânul familiei, de a găti mâncare sănătoasă, fără prăjeli și multă pâine, copii vor veni acasă să mănânce. Dacă părinții decid schimbarea comportamentului alimentar în familie, în cele din urmă și copilul le va urma exemplul. www.prosanatate.md: Diferă felul în care pot fi schimbate deprinderile alimentare la adulți și adolescenți de vârstă mică și medie (10 – 13 și 14 – 16 ani) și adolescenți de vârstă mare (17-19 ani)? Marina Ruseva:  Deprinderile alimentare formate la adult sunt mai ușor de schimbat, deoarece zona crierului (cortexul frontal) responsabilă de luarea deciziilor și control al impulsurilor este deja formată. La adolescenții de vârstă mică și medie, schimbările în comportamentul alimentar sunt mai greu de realizat, ele practic nu depind de copilul care abia învață să facă o analiză, să ia o decizie și încă nu-și poate controla dorințele care apar. E pentru că zona cortexului în proces foarte lent de dezvoltare (începe să se dezvolte mai intens după 16 ani). Adultul, din moment ce este motivat să facă o schimbare, are toate condițiile psihice să o înfăptuiască. Copilul sau adolescentul de vârstă mică nu poate face asta, fiind complet influențați de mediu, adulții cu autoritate ori gașcă. De aceea, rolul părinților și a școlii este deosebit de important. La adolescentul de 15–17 ani schimbările comportamentale deja sunt mai ușor de făcut. Este vârsta experimentelor, a încercării diverselor lucruri, a emoțiilor și gusturilor noi pe care nu le-a învățat în familie. Zona cortexului frontal al crierului este în dezvoltare intensă, de aceea adolescentul deja își poate asuma o decizie și o poate respecta. Deprinderile formate în copilărie și adolescență sunt foarte greu de schimbat pe parcursul vieții. Adultul poate face un calcul rațional și analiza folosul și dauna produselor care apar în publicitate, în timp ce copilul, adolescentul este mânat de dorința de a experimenta gusturi noi ori de le menține pe cele aromate și irezistibile. Acesta cu greu va putea opune rezistență ispitelor, dacă nu are o susținere din partea unui adult. Adolescenții de vârstă mică și medie se conduc după comportamentul semenilor și a găștii. În esență, acesta este un comportament absolut natural, care este parte componentă a procesului de maturizare psihologică și-l ajută pe copil să-și dezvolte propria filosofie de viață, de a deveni independent. www.prosanatate.md: Chiar atât de mare să fie rolul familiei? Adolescentul chiar nu poate lua decizii de sine stătător? Marina Ruseva:  Poate lua decizii, desigur, dar susținerea părinților este crucială. Am avut cazuri, când copii deciși de a-și schimba comportamentul alimentar nu erau susținuți de părinți. Părinții calculau costurile produselor alimentare sănătoase, suplimentare la cele pe care le consumă ei, și nu acceptau decizia adolescentului. Părinții motivau că dorința de schimbare a comportamentului alimentar este, mai degrabă, un moft și că alimentele sunt prea scumpe. Am avut și părinți care au acceptat nevoia copilului;  mai mult, acesta a fost un motiv de schimbare a comportamentului alimentar în familie. Mama și tatăl copilului au învățat, împreună cu copilul lor, să citească etichetele de pe produsele alimentare cumpărate din magazine și să renunțe la prăjeli și aluatul congelat cumpărat, la fel, din magazin. www.prosanatate.md: Se știe că regimul alimentar nesănătos, prin consumul în exces de grăsimi, contribuie și la dezvoltarea obezității. Obezitatea poate fi un stimul pentru a dezvolta o depresie la adolescenți? Mariana Ruseva:  Obezitatea, la fel ca și depresia, este o boală care are etiologie diferită. Da, la adolescenți poate fi un motiv de dezvoltare a depresiei, cum și depresia poate fi un motiv de dezvoltare a obezității. Depresia poate să apară la orice vârstă, dar  vreau să atrag atenția că depresia poate avea inclusiv și cauze fiziologice la adolescenții de 14-16 ani. La această vârstă, în creier se produc, la limita de jos a normei, serotonina, endorfina și dopamina, așa-numitele ”substanțe ale fericirii”, ceea ce poate duce la dezvoltarea depresiei, mai ales în prezența unor factori de stres. Mulți adolescenți care se adresează la noi spun că nu simt fericirea și asociază această stare cu stimulii din exterior. Bunăoară, nu reușesc să mențină un regim alimentar sănătos și cresc în greutate corporală, ori au acnee (n.r. grăsimile trans în exces sunt responsabile de apariția acneei) și simt povara vinei. Este foarte important să  ținem cont de această particularitate a vârstei când vorbim despre sănătate și schimbarea de comportament alimentar pentru unul sănătos. www.prosanatate.md: Potrivit unor studii, consumul de grăsimi trans este responsabil de dezvoltarea depresiei chiar și la adulți. Cum ar fi posibil să facem această schimbare de comportament, în momentul în care  am decis să o facem? Vă rugăm să ne dați câte o recomandare simplă pentru părinți și pentru preadolescenți și adolescenți. Marina Ruseva:  Pentru părinți –  obișnuiți copii să mănânce sănătos, e una dintre cele mai bune investiții pe care o puteți face pentru copii voștri! Obișnuindu-i cu mâncarea sănătoasă, le asigurați o viață adultă sănătoasă, de succes și stare de bine în orice situație. Mama își hrănește din prima clipă copilul la sân, ea îi dăruiește copilului dragoste. Așa că  psihologic, a hrăni se asociază cu a dărui dragoste. Copilul nu are nevoie de gusturi puternice, el are nevoie de dragoste! Țineți minte, când copilul ori adultul nu este mulțumit de emoțiile pe care le trăiește, el le compensează prin mâncarea în exces. Excesul întotdeauna înseamnă daune. Pentru adolescenți – „fast-food-ul” este gutos, nimeni nu neagă. Dar nu tot ce este gustos este și sănătos. Alimentele sănătoase sunt la fel de gustoase. Descoperă-le gustul! Experimentează! Adăugă mirodenii în produsele naturale și observă cu atenție ce gusturi obții. În 21 de zile poți face schimbarea alimentară. Nutriționiștii te asigură că vei avea un ten fără acnee și greutatea în plus nu te va urmări. Niciodată nu este târziu să începi un mod sănătos de viață și să îți echilibrezi obișnuințele alimentare. Succes! Ai grijă de sănătatea ta – alege ce mănânci! Acest material a fost realizat în colaborare cu Proiectul „Generație Sănătoasă”, finanțat de Biroul de cooperare al Elveției, și al rețelei Centrelor de Sănătate Prietenos Tinerilor „Youth Klinic Moldova”, unde puteți obține consilierea gratuită a psihologului și a medicilor pentru schimbarea de comportament alimentar.  *Alege ce mănânci! este o campanie de informare a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Agenției Naționale pentru Sănătate Publică susținută în cadrul activităților de promovare a sănătății a Proiectului moldo-elvețian „Viața Sănătoasă: Reducerea poverii bolilor netransmisibile”, finanțat de Biroul de cooperare al Elveției și realizat de Institutul Elveției Tropical și de Sănătate Publică. Elveția este unul dintre cei mai mari donatori bilaterali de granturi în sectorul de sănătate al Republicii Moldova.